Notarul public căruia să te adresezi pentru deschiderea procedurii succesorale

Procedura succesorală notarială este de competența notarului public care își desfășoară activitatea în circumscripția Tribunalului în care defunctul a avut ultimul domiciliu și se soluționează doar la sediul biroului notarial. Biroul nostru notarial este competent pentru a dezbate succesiunile defuncților care au avut ultimul domiciliu în Județul Ilfov, indiferent de localitate.

* În cazul succesiunilor succesive (situația în care se dorește dezbaterea consecutivă a două sau mai multor moșteniri care au între ele o strânsă legătură), succesibilii pot alege competența oricăruia dintre notarii publici din circumscripția teritorială a tribunalului în care și-a avut ultimul domiciliu autorul care a decedat cel din urmă.
📄 Acte necesare pentru dezbaterea succesiunii
Cu privire la defunct
  • Certificatul de deces
  • Certificat de naștere al defunctului
  • Certificat de căsătorie al defunctului, dacă este cazul
  • Hotărâre judecătorească de divorț / Certificat de divorț, dacă este cazul
  • Testament olograf sau autentic, în cazul în care există
Cu privire la succesibili
  • Acte de identitate
  • Acte de stare civilă din care să rezulte legătura cu defunctul
  • Declarații de opțiune succesorală
Cu privire la compunerea masei succesorale
  • Acte de proprietate ale bunurilor mobile și imobile – contracte de vânzare-cumpărare, donație, schimb, act de dare în plată, certificate de moștenitor, hotărâri judecătorești etc.
  • Pentru imobilele intabulate în cartea funciară: încheierea de întabulare și releveu
  • Pentru locurile de veci: actul de concesiune și adeverința eliberată de administrația cimitirului care atestă valoarea locului
  • Titluri la ordin sau la purtător, certificate de acționar, carnete C.E.C. etc.
  • Extrase de cont
Important
  • Actele se prezintă notarului public în original.
  • Succesorii pot fi reprezentați în cadrul procedurii succesorale de către un mandatar, în baza unei procuri speciale autentificate de orice notar de pe teritoriul statului român sau de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate.
  • Succesibilii pot efectua declarațiile de opțiune succesorală (acceptare sau renunțare) la orice notar public din România sau la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate.
  • Este necesară prezența a doi martori care să îl fi cunoscut pe defunct și să aibă cunoștință de numărul și calitatea persoanelor cu vocație la succesiune.
⚖️ Cât costă dezbaterea succesiunii?

Onorariul perceput de notarul public pentru dezbaterea succesiunii și eliberarea certificatului de moștenitor se calculează la valoarea bunurilor ce intră în compunerea masei succesorale, potrivit formulei de calcul prevăzută în Ordinul Ministerului Justiției pentru stabilirea Normelor privind tarifele de onorarii minimale pentru serviciile prestate de notarii publici.

Intabularea drepturilor reale în favoarea moștenitorilor se calculează raportat la valoarea bunului imobil, potrivit Studiilor de piață privind valorile minime imobiliare, aplicându-se un procent de 0,15% la întreaga valoare a imobilului.

Termen important (art. 111 alin. (3) Cod Fiscal): Pentru transmisiunea dreptului de proprietate cu titlu de moștenire nu se datorează impozit, dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului. În cazul depășirii acestui termen, moștenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.
Legiuitorul român a stabilit atât categoria rudelor defunctului care au vocație succesorală generală de a moșteni, cât și ierarhia acestora, constituind patru clase de moștenitori pe care le analizăm în detaliu mai jos.
I
Clasa I de moștenitori Clasa descendenților

Clasa descendenților este compusă din copiii defunctului și urmașii în linie dreaptă la infinit — clasă deschisă, indiferent de sex, neavând relevanță dacă sunt din aceeași căsătorie sau din căsătorii diferite.

Copiii defunctului sau urmașii lui din afara căsătoriei pot moșteni dacă este îndeplinită condiția de a fi stabilită filiația.

Copiii defunctului Nepoți, strănepoți Linie dreaptă — la infinit
II
Clasa a II-a de moștenitori Ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați

Clasă mixtă compusă din două subclase: ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați. Vin la moștenire dacă nu există rude din clasa I sau acestea nu pot ori nu vor să moștenească.

Ascendenții privilegiați sunt părinții defunctului — tatăl și mama acestuia.

Colateralii privilegiați sunt frații și surorile defunctului și descendenții acestora până la gradul al IV-lea inclusiv (nepoții și strănepoții de frate/soră), indiferent dacă sunt din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopție cu efecte depline.

Părinții defunctului Frați și surori Nepoți / strănepoți de frate-soră
Vine la moștenire doar dacă nu există moștenitori din Clasa I sau aceștia nu pot / nu vor să moștenească.
III
Clasa a III-a de moștenitori Clasa ascendenților ordinari

Culege moștenirea dacă nu există moștenitori din primele două clase sau cei existenți nu pot ori nu vor să moștenească.

Ascendenții ordinari sunt rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, alții decât părinții — bunicii, străbunicii etc., fără limită în grad (clasă deschisă). Pot fi din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopție cu efecte depline.

Bunici Străbunici Linie ascendentă — fără limită
Vine la moștenire doar dacă nu există moștenitori din Clasele I și II sau aceștia nu pot / nu vor să moștenească.
IV
Clasa a IV-a de moștenitori Clasa colateralilor ordinari

Culege moștenirea dacă nu există moștenitori din primele trei clase sau cei existenți nu pot ori nu vor să moștenească.

Colateralii ordinari sunt rudele colaterale ale defunctului care nu sunt frați, surori ori descendenți ai acestora, până la gradul IV inclusiv: unchii, mătușile, verii primari și unchii/mătușile mari (frații și surorile bunicilor defunctului).

Unchi și mătușe Veri primari Unchi/mătușe mari
Vine la moștenire doar dacă nu există moștenitori din Clasele I, II și III sau aceștia nu pot / nu vor să moștenească.
Patrimoniul unei persoane se transmite de drept de la data deschiderii moștenirii către succesibilii defunctului, fără vreo manifestare de voință din partea acestora. Succesibilul este persoana care îndeplinește condițiile legale pentru a moșteni, dar care nu și-a exercitat încă dreptul de opțiune succesorală art. 1.110 alin. (2) C.civ..

Dreptul de opțiune succesorală — întemeiat pe principiul „nimeni nu poate fi obligat să accepte o moștenire ce i se cuvine" art. 1.106 C.civ. — oferă o posibilitate bilaterală: acceptarea sau renunțarea la moștenire.
⏱ Termen de exercitare: 1 an de la data deschiderii moștenirii / data decesului
Titularii dreptului de opțiune succesorală
Soțul supraviețuitor Rudele până la gradul IV inclusiv Legatarii Creditorii succesibililor (acțiune oblică)
I
Acceptarea moștenirii

Acceptarea moștenirii este actul juridic unilateral prin care succesibilul își consolidează calitatea de moștenitor. Poate fi voluntară (expresă sau tacită) sau forțată (ca sancțiune legală).

a) Acceptarea voluntară expresă art. 1.108 alin. (2) C.civ.

Succesibilul își însușește calitatea de moștenitor printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată. Este un act formal, dar nu și solemn. Declarația se poate autentifica la orice notar public din România sau la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate și se înregistrează în R.N.N.E.O.S., pe cheltuiala solicitantului.

Acte necesare la notar:

  • Certificat de deces
  • Acte de stare civilă care dovedesc legătura de rudenie cu defunctul (certificat de naștere, căsătorie etc.)
  • Testament, dacă există
b) Acceptarea voluntară tacită art. 1.108 alin. (3) C.civ.

Constă în efectuarea unui act sau fapt pe care succesibilul nu l-ar putea face decât în calitate de moștenitor. Constituie acceptare tacită:

  • Înstrăinarea (cu titlu gratuit sau oneros) a drepturilor asupra moștenirii
  • Renunțarea gratuită în folosul unuia sau mai multor moștenitori determinați
  • Renunțarea cu titlu oneros în favoarea comoștenitorilor sau moștenitorilor subsecvenți
  • Acte de dispoziție, administrare definitivă ori folosință a unor bunuri din moștenire
c) Acceptarea forțată art. 1.119 C.civ.

Succesibilul care, cu rea-credință, a sustras, ascuns bunuri din patrimoniul succesoral sau a ascuns o donație supusă raportului ori reducțiunii este considerat că a acceptat moștenirea, chiar dacă anterior renunțase la ea.

Consecințe: Nu va avea niciun drept cu privire la bunurile sustrase sau ascunse și va fi obligat să raporteze ori să reducă donația ascunsă. Este ținut să plătească datoriile și sarcinile moștenirii proporțional cu cota sa, inclusiv din bunurile proprii.
II
Renunțarea la moștenire

Renunțarea la moștenire este actul juridic unilateral, expres și solemn, prin care succesibilul declară, în termenul de opțiune succesorală, că nu își însușește titlul de moștenitor, devenind străin de moștenire.

Renunțarea nu poate fi decât expresă — nu poate fi dedusă din circumstanțe — și este indivizibilă: succesibilul nu poate renunța parțial la cota sa succesorală.

Condiții de formă art. 1.120 alin. (2) C.civ.
  • Se face în formă autentică la orice notar public din România sau la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate
  • Se înregistrează în R.N.N.E.O.S., pe cheltuiala renunțătorului
  • Trebuie exercitată în termenul de 1 an de la data deschiderii moștenirii / data decesului
Dreptul de opțiune succesorală trebuie exercitat în termenul de un an de la data deschiderii moștenirii pentru ca circuitul civil să își mențină cursul său natural.
Codul civil actual rezervă un loc favorabil soțului supraviețuitor, drepturile acestuia fiind reglementate prin dispozițiile art. 970–974 Cod Civil. Pentru a putea moșteni, soțul supraviețuitor trebuie să îndeplinească condițiile generale (capacitate succesorală, să nu fie nedemn, să nu fie dezmoștenit), precum și o condiție specială: să aibă calitatea de soț la data deschiderii moștenirii.
⚖️
Art. 971 Cod Civil
Dreptul de moștenire în concurs cu clasele legale

Soțul supraviețuitor moștenește în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali sau, în lipsa lor, culege întreaga moștenire. El nu înlătură rudele defunctului, dar nici nu este înlăturat de acestea, indiferent din ce clasă fac parte. Cota sa diferă în funcție de clasa cu care vine în concurs:

1
4
În concurs cu descendenții defunctului (Clasa I), indiferent de numărul lor.
1
3
În concurs cu ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați împreună (ambele subclase ale Clasei a II-a), indiferent de numărul lor.
1
2
În concurs numai cu ascendenții privilegiați sau numai cu colateralii privilegiați (o singură subclasă din Clasa a II-a), indiferent de numărul lor.
3
4
În concurs cu ascendenții ordinari (Clasa a III-a) sau cu colateralii ordinari (Clasa a IV-a), indiferent de numărul lor.
Întreaga moștenire
În lipsa rudelor din toate cele patru clase sau dacă niciuna nu poate ori nu vrea să moștenească.
Drepturi speciale ale soțului supraviețuitor
🛋️
Drept special asupra mobilierului și obiectelor de uz casnic art. 974 C.civ. — se dobândește dacă soțul supraviețuitor nu vine în concurs cu descendenții defunctului și soțul decedat nu a dispus altfel prin liberalități (donații sau legate testamentare).
🏠
Drept temporar de abitație asupra casei de locuit art. 973 C.civ. — drept real care se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la deschiderea moștenirii, cu excepția recăsătoririi. Se dobândește dacă soțul supraviețuitor a locuit în acea casă, nu este titular al altui drept real de locuit, casa face parte din masa succesorală și defunctul nu a dispus altfel.